Crăciunul – cea mai importantă sărbătoare creștină

La români, Crăciunul este una dintre cele mai importante sărbători, dacă nu cea mai importantă.”

În Grecia, sărbătoarea Sfântului Nicolae este cea mai importantă, deoarece acest sfânt este protectorul marinarilor, care sunt foarte numeroși în Grecia. [...] Ținând cont că majoritatea grecilor țin de Biserica Ortodoxă, este firesc să pună sărbătoarea Crăciunului alături de Paște ca cea mai importantă sărbătoare anuală.

Pentru creştini sărbătoarea Crăciunului este cea mai importantă din timpul anului, simbolizând naşterea Fiului lui Dumnezeu. Desigur, importanţa sărbătorilor Pascale nu este umbrită de acest fapt, însă dacă Iisus nu s-ar fi născut, n-ar fi fost posibil ca el să moară pentru iertarea păcatelor omenirii.

Ghidul creștinului ortodox (Humanitas, 1998, p. 126):

“Paștele este cea mai mare sărbătoare creștină. Ea se întinde pe durata a trei zile și comemorează Învierea din morți a lui Iisus Hristos. Sărbătoarea propriu-zisă a Învierii este precedată de un post de șapte săptămâni, în ultima dintre ele comemorându-se Cina cea de Taină, vinderea lui Hristos, patimile și moartea sa pe cruce. Alături de duminică și de ziua Cincizecimii, Paștele este cea mai veche sărbătoare creștină.”

Postul Nașterii Domnului sau al Crăciunului, la ortodocși, ține 40 de zile: 15 noiembrie – 25 decembrie.

Marele Post, de 7 săptămîni, este însă Postul Paștelui.

Deși religia ortodoxă și cea catolică sunt foarte asemănătoare, există suficiente diferențe în ceea ce privește cea mai importantă sărbătoare a anului, Paștele.

Wikipedia: Paştele este cea mai veche şi cea mai importantă sărbătoare creştină.

www.9am.ro/: Crestinii romano-catolici și cei protestanți sărbătoresc duminică Învierea Domnului, cea mai importantă sărbătoare din calendar.

Liturgical Year: The most important feast day by far is the Feast of Pascha (Easter)—the Feast of Feasts.

1 Corinteni 15:17 – Dacă n-a înviat Hristos, credința voastră este zadarnică.

http://bfm.ch

Secvențe de la Repetiția generală de la Oradea:

http://romaniaevanghelica.wordpress.com/2010/12/19/geneva-concert-de-craciun-joy-joy-joy

“Sărbătoare creștină în Duminica dinaintea Paștelui. Cu acest prilej se împart la biserică mâțișori și ramuri de salcie în amintirea ramurilor de finic (curmal) cu care a fost întâmpinat Iisus, la intrarea în Ierusalim.”

Dicționar religios, Editura Garamond, 1994

“Praznic împărătesc cu dată schimbătoare, care se sărbătorește în duminica premergătoare Învierii Domnului (a șasea duminică din postul mare), în amintirea intrării triumfale a lui Hristos în Ierusalim și a întâmpinării Lui de către locuitorii orașului cu ramuri de finic; Duminica Floriilor; Duminica florilor; Duminica stâlpărilor.”

Catholica.ro

Pe 6 ianuarie, Biserica ortodoxă sărbătoreşte botezul lui Iisus Hristos, sau Boboteaza. Această zi marchează sfârşitul sărbătorilor dedicate Crăciunului şi Anului Nou.

De obicei, în această perioadă este foarte frig în România, de aceea este des folosită expresia „gerul Bobotezei”. Poporul român a păstrat multe tradiţii în legatură cu această zi. De exemplu, în localităţile aşezate pe malul unui râu, pe malul Dunării sau chiar pe ţărmul mării, se obişnuieşte că preotul, cu ocazia slujbei care se face acum, să arunce o cruce de lemn în apa foarte rece, uneori chiar îngheţată, după care sar câţiva flacăi curajoşi pentru a o aduce înapoi. În toate bisericile ortodoxe, preoţii fac agheasmă (apă sfinţită), cu care “botează” apele, oamenii, animalele şi casele.

ro.wikipedia.org

In Eastern Christianity, Jesus’ baptism is commemorated on 6 January, the feast of Epiphany. In the Roman Catholic Church, the Anglican Communion, and some other Western denominations, it is recalled on a day within the following week, the feast of the Baptism of the Lord. In Roman Catholicism, the baptism of Jesus is one of the Luminous Mysteries of the Rosary.

en.wikipedia.org/wiki/Baptism_of_Jesus

Epiphany is celebrated by both the Eastern and Western Churches, but a major difference between them is precisely which events the feast commemorates. For Western Christians, the feast primarily commemorates the coming of the Magi; Eastern churches celebrate the Baptism of Christ in the Jordan. In both traditions, the essence of the feast is the same: the manifestation of Christ to the world (whether as an infant or in the Jordan), and the Mystery of the Incarnation.

en.wikipedia.org/wiki/Epiphany_%28Christian%29

Botezul Domnului (6 ianuarie)

“Praznicul datează încă din secoll al III-lea. Altădată, cu această ocazie erau botezați catehumenii. Actualmente, în Biserica ortodoxă se săvîrșește slujba Agheasmei celei mari în cadrul căreia se sfițește apa. Din această apă sfințită creștinii beau pe nemîncate după o zi de post. În ajunul sărbătorii, preoții vizitează casele și, la țară, gospodăriile oamenilor, stropind cu agheasmă casele, gospodăriile, pe credincioși și chiar vitele acestora. Continuă astfel procesul de exorcizare – adică de alungare a răului – și, în același timp, de binecuvîntare, început în biserică în ziua de 1 ianuarie. Biserica extinde acțiunea de exorcizare și binecuvîntare asupra spațiului și mediului în care creștinul își va duce existența în noul an. Este o pratică specifică ortodoxiei. Ea este expresia doctrinei după care nu numai omul, ci și cosmosul întreg are parte de roadele mîntuirii în Hristos.

Cu această ocazie, creștinul deschide ușa preotului, îl primește în casă, îl roagă să-i stropească locuința cu agehasmă, sărută Crucea și este stropit el însuși cu apă sfințită.”

Ghidul creștinului ortodox – Vasile Răducă, Editura Humanitas, București, 1998

Botezul lui Isus în pictură

Cima da Conegliano
Nicolas Poussin
Andrea del Verrocchio / Leonardo da Vinci
Pierro della Francesca
Fra Angelico
William Blake
Masolino da Panicale
Giotto
El Greco
Jacopo Tintoretto

Vezi:

Botezul lui Isus în pictura universală
Icoane cu botezul Domnului